VANZATORII DE CENUSA

Dimineata, oamenii isi duc chipurile la serviciu. Cu metroul. Unii au servieta, altii au punga sau chiar rucsac. Iar altii merg cu tramvaiul. Toti insa, isi cara borcanul plin cu praf de sentimente: praf cenusiu. Copii au uitat sa zambeasca. Adultii n-au stiut niciodata. Acoperiti de griji, cu trupurile invelite in piele de lemn, oamenii deschid ochii doar cand traverseaza.

Toti poarta ceas, pe mana stanga. Femeile se deosebesc de barbati. Copii se deosebesc de adulti. In rest, oamenii sunt la fel: pompieri, ceasornicari, macelari, profesori, politisti, brutari, soferi, pescari, bancheri, tamplari, frizeri, preoti sau chelneri… toti sunt vanzatori de cenusa. Hoinarii, visatorii, trecatorii, exploratorii increzatori si chiar speculatorii, au invatat sa transforme acest praf neinsemnat intr-un straniu elixir afrodiziac cu care-si hranesc simturile in fiecare dimineata.

Noaptea, in schimb, se arunca flamanda peste Bucuresti. Aer puternic poluat, intuneric greu de patruns si strazi pustii care, parca, nu au ce povesti. Oamenii, consumatorii inraiti de ore scurse in umbra functiilor scrise cu litere de-o schioapa pe carti de vizita, se retrag in spatele usilor inchise. Dau buzna la obloane din dorinta de a crea un habitat sigur si intim, dar neaerisit. Ei au uitat sa spuna da micilor placeri nocturne pentru a nu pune in pericol maximizarea eficientei altor nu-stiu-cate ore de consum bolnav si dependent. Si asta, pentru ca marile placeri nu le-au cunoscut vreodata.

Au uitat sa rada cu pofta, au uitat sa se bucure de intamplarile cu adevarat banale, au uitat sa savureze mixul de ciocolata si vanilie al unei inghetate la cornet, au uitat sa-si complimenteze un viitor prieten, au uitat sa investeasca timp in ceva cu adevarat maret, au uitat sa comunice de dragul schimbului continuu de pareri, au uitat sa strige de bucurie, sa alerge prin ploaie, sa viseze cu ochii deschisi, au uitat, pe alocuri, chiar sa fie oameni. Si, in schimb, au invatat cum sa devina dealeri autorizati ai fabricii de cenusa: prin arderea deprinderilor exclusiv personale.